Nu stiu daca oamenii mai au timp, in zilele noastre, sa se gandeasca la scopul existentei si la rolul fiecaruia dintre noi aici, insa, uneori ma intreb daca totul tine de noroc, de asa-zisa divinitate sau doar de energia faptelor noastre, de ceea ce simtim. E trist sa te gandesti ca in timp ce unii se bucura de lucruri mici, altii au lucruri extrem de scumpe, ca in timp ce unii se bucura de aparitia unui copil, altii isi ingroapa o persoana apropiata; e trist sa stii ca in timp ce tu savurezi o banala portocala, altii sunt extrem de infometati, insa e trist sa vezi lumea si poate ar fi mai bine sa ne creem o lume a noastra, insa nici izolarea nu e o solutie. Poate ar trebui sa ne protejam mintea si sufletul gandindu-ne la viata noastra si, poate, putin si la altora si ajutand cand este posibil, intrucat daca am suferi pentru orice drama a acestei triste lumi ne-am pierde mintile. E adevarat ca ce nu stii nu te afecteaza, iar eu recurg adesea la acest lucru pentru a nu ma impovara cu ceva ce nu imi apartine, si mai mult, pentru a nu-mi crea frustrari ca nu pot face nimic pentru cel in suferinta, dar si pentru a nu uri fiinta umana care distruge si distruge, fara sa construiasca placere, liniste si implinire.
Si mai cred ca multi dintre noi isi merita viata si lipsurile pentru ca nici nu fac nimic sa schimbe lucrurile si, mai mult decat atat, cu siguranta au de achitat ceva grosolanii din trecut, desi nu isi dau seama, deoarece sunt mult prea mici sa vada asta.
Asa ca, dragilor, aveti grija la ceea ce faceti si ganditi, ca viata este un bumerang care nu se lasa asteptat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu